Te-am șters din amintire cum șterge un copil
o pată pe o foaie de hârtie,
erai elevă cu ciorapi vernil
și-ai devenit deodată pământie.
N-ai înțeles câte bătrâne pot
fi mai frumoase ca în tinerețe
de ai ajuns în mănăstirea POT
femeie de servici cu poale crețe.
O pasiune pentru-analfabeți
te-a transformat într-o colivăreasă,
dezgropi legionari și îi răsfeți
și îl gonești pe Iorga de la masă.
Fă parastasul pentru Simion
și nu uita, întreabă-l pe Preasfântul
cam câtă energie e-n sifon
și cam câți proști va suporta Pământul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează