Apa cade, să ne ’nghită
Stânca dă să ne strivească,
Cu aripa fâlfâită
Păsări vor să ne răpească.
Jos, sub poalele de munți,
Poame se tot uită ’n lacuri
Străvezii de veșnicie.
Buze de fântâni și frunți
Mărmuresc sub flori, de veacuri,
Pe când vântul lin adie.
Traducerea Ion Pillat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează