Ea a trecut cum trece valul
de alizee peste țărm
Eu am trecut cum trece calul
pe drum nepietruit, etern
Ea a trecut cum trece unda
pe piatra șlefuită ca și oul
Eu am trecut cum trece hoarda
a sunetelor din ecouri
stârnite-n peșteri mult intime
mult răcoroase și străine
când gândul meu de mult plecase
să-ți spună că mi-e dor de tine
Ea a trecut cum trece ora
cum verdele din frunza smulsă
lăsându-ne amândurora
înfățișarea clipei plânsă
Ea a trecut lăsând în urmă
doar pe noi doi, doar pe noi doi
umbră de cal și cal în fugă
spre înapoi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează