Mergeam lovit și rănit, clătinându-mă
cu ochii roșii căutând o lege.
Aluneca de sub mine vederea de piatră
a morților vitrege
Piatra sub mine se prelungea
spumoasă
Mă destrămam în țesătura unui păianjen
uriaș și strălucitor
Ah, n-aș fi vrut niciodată să am durerea
de-a fi întâmplător.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează