Să pot să scriu o poezie blană,
o poezie lapte crud de vacă,
o năzdrăvană care să le placă
puberilor, să zică: „E babană.”
Să fie-o javră jucăușă, bearcă.
Să dea, în vis, mângâieror din coadă.
Un vas fantomă, calm, să intre-n radă
și da și nu să se iubească-n arcă.
Antemallarmeană. Poe: tot ante,
și, fără conotații, vorba coadă
să-nfoaie zâmbet. Mulți să cadă pradă
unei lejere stări șampanizante.
Să iau din urmă veacul de masacre.
Un crai de ghindă să-mi șoptească: „Mando..."
Apoi să-i fac stufat, ciorbițe acre,
și să-nviem în 2000, scherzando.
Editura Cartea Românească, 1990
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează