De aur geană soarele-a deschis;
Lumina ne inundă dintr-odată.
Foşnind pădurea mea cea fermecată
Al dimineţii cântec mi-a trimis.
Sclipeşte rouă, piatră nestemată…
Mireasma brazilor, în zbor închis,
Îţi leagănă copilărescul vis
În pasăre măiastră preschimbată.
Un cântec vine dinspre ceruri, mire;
Tu încă dormi pe braţul meu, Iubire…
Nu cumva eşti o dulce melodie?
Îmi pare clipa asta, nu ştiu cum,
Că dintr-un strop de stea, sorbit acum,
Te-a făurit un tril de ciocârlie.
Crucea mi-am fost închinat?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează