Ce mi-e sufletul când cânt -
codru răvăşit de vânt,
fluviu revărsat spre zare
doina mea potopitoare.
Ce mi-e inima când plâng -
pasăre rănită -n crâng,
tăinuită-n ramuri ude…
plânsul cine i-l aude?
Maică, ce-am să mă răsfac,
că mi-s falnic dar sărac?..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează