Dar cărțile? Nu-mi vor păstra, neșters,
Ca în relief de aur pe monete,
Tot gândul în veșminte de sonete
Eternizat în graiu curat de vers?
Să văd cetind burgheji, școlari și fete,
Stând la ferești, ori chiar grăbiți în mers,
Cum ați cetit cândva-un «Univers»,
Ori niscai telegrafice ștafete.
Și-atunci îmi blestem nopțile de vis
Și zilele când am muncit, închis,
Un îndărătnic sclav al frumuseții
Având tovarăși câmpul sau pereții...
Ce mult ași vrea, volumele ce-am scris
Să le cunoașteți numai voi, poeții!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează