A fost membru al Societății Scriitorilor Bucovineni și al Uniunii Scriitorilor din România.
Licențiat al Institutului Regal de Științe Administrative al României, Școala superioară de documentare și de științe administrative, al Conservatorului de muzică și artă dramatică din Cernăuți și absolvent al Facultății de matematică-fizică din Timișoara-București.
A fost secretar de redacție al revistei „Iconar” din Cernăuți, prim-redactor al revistei „Bucovina literară” din Cernăuți, redactor șef al publicației „Deșteptarea” din Cernăuți, director al editurii „Bucovina literară” din Cernăuți, președintele Cercului „Bucovina literară” din Cernăuți.
Poetul a fost funcționar la Mitropolia Bucovinei și la Fundațiile culturale române, director al Căminului cultural Egumenul Artemon din Horecea-Mănăstirii, director al Editurii George Drumur din Cernăuți, profesor la diverse școli din Cernăuți, profesor la Școala profesională de ucenici din Brezoi[1], jud. Vâlcea, funcționar la Federala Cooperativelor Agricole „Centru” din Timișoara, secretar casier la Conservatorul de Muzică din Timișoara, șef de serviciu la Institutul de Artă din Timișoara, prim secretar la Institutul de Artă din Timișoara, profesor/secretar la Școala specială de muzică din Timișoara, profesor cumulard la Școala populară de artă și Universitatea populară din Timișoara, secretar artistic la Opera de Stat din Timișoara, secretar literar-muzical la Opera de Stat din Timișoara.
A debutat în 1931 cu două poezii în revista „Junimea literară” din Cernăuți (poeziile Peisaj și Pace.
Volume de poezii
Solstiții, Editura Iconar, Cernăuți, 1936
Suflete în azur, Editura Bucovina, București, 1940
Vatra cu stele, Editura Bucovina literară, Cernăuți, 1942
Însemnele anilor, Editura Facla, Timișoara, 1973
Neodihna cuvintelor, Editura Facla, Timișoara, 1986
Orfeu[2], operă de C. W. Gluck, versiunea românească în versuri a libretului, Teatrul Național, Cernăuți, 1938
Pescuitorii de perle[3], operă de G. Bizet, versiunea românească a libretului, Opera Română[4], Timișoara, 1959
Anotimpurile, oratoriu de J. Haydn, versiunea românească în versuri a libretului, Filarmonica de Stat „Banatul”, Timișoara, 1960
Elixirul dragostei[5], operă de G. Donizetti, versiunea românească în versuri a libretului, Opera Română, Timișoara, 1967
Norma, operă de V. Bellini, versiunea românească în versuri a libretului, Opera Română, Timișoara, 1968
Traduceri în periodice din lirica rusă și sovietică (A. S. Pușchin[6], N. Nekrasov[7], M. Isakovschi, K. Krapiva, Al. Jarov, N. Ușacov, St. Scipaciov, P. Tiutcev, N. Semenov etc.), din lirica germană (H. Liebhardt[8], H. Kehrer[9], H. Mokka[10], G. Gros etc.), din lirica slovacă și cehă (P. Plavka, M. Kratochvilova etc.) etc.
Versuri pentru muzică în partituri și colecții tipărite
Cântec pentru pace, muzica de Sabin Drăgoi, București, 1949
Nouă cântece pentru copii, muzica de Mircea Hoinic, București, 1959
Vremuri noi, cantată de Richard Oschanitzky, Timișoara, 1959
Satul meu, muzica de Eugen Cuteanu, Timișoara, 1960
Printre flori, muzica de Eugen Cuteanu, București, 1966
Culegere de coruri, muzica de Eugen Cuteanu, Mircea Hoinic, Richard Oschanitzky etc., Casa regională a creației populare, Banat, 1969
Țara-n sărbătoare, muzica de Sava Ilin, Casa centrală a creației populare, București, 1969
Peste ani, muzica de Ion Crișan, Timișoara, 1969
Votează țara, muzica de Sava Ilin, Consiliul culturii și educației socialiste, București, 1975
Frumoasă ești țară, muzica de Mircea Stan, Comitetul de cultură și educație socialistă, Iași, 1975
Românie, leagăn drag, muzica de Mircea Stan, Comitetul județean de cultură și educație socialistă, Vaslui, 1978.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează